In cadrul Campaniei naţionale de informare și conștientizare a prevederilor Legii nr.367/2022 privind dialogul social, cu modificările și completările ulterioare aflată în curs de desfășurare până la sfârșitul anului 2025,  prin prezenta supunem atenției angajatorilor și a angajaților/lucrătorilor prevederile legislative incidente în dialogul social privind participarea la conflictul colectiv de muncă şi grevă.
Declanşarea şi derularea conflictelor colective de muncă şi a grevei, în înţelesul legii, precum şi participarea la alte forme de acţiuni sindicale (proteste, mitinguri, demonstraţii), se desfăşoară în condiţiile Codului Muncii, Legii nr.367/2022 privind dialogul social şi a legii privind adunările publice, dacă nu există condiţii specifice derogatorii prin legislaţia specială. 

Participarea la conflictul colectiv de muncă şi grevă

Conflictele individuale şi colective de muncă – se înregistrează conform legii şi se soluţionează de către instanţele judecătoreşti competente şi/sau prin modalităţile amiabile dispuse de contractele individuale şi colective aplicabile sau de legislaţie (conciliere şi mediere individuală, conciliere a conflictelor colective obligatorie prin Inspectoratele teritoriale de muncă şi/sau mediere sau arbitraj extrajudiciar decis de comun acord de părţi).  
Conflictele colective de muncă sunt declanşate conform legii, de către părţile îndreptăţite să negocieze colectiv şi să încheie contracte colective de muncă.  

Părţile îndreptăţite să negocieze colectiv :
1. angajatori/organizaţii patronale şi 
2. angajaţi/lucrători reprezentaţi la negocierea colectivă de către organizaţii sindicale sau de reprezentanţii angajaţilor/lucrătorilor care întrunesc condiţiile legale pentru a participa la negocierea unui contract colectiv de muncă.

Conflictele colective de muncă pot fi declanşate în următoarele situaţii:
a) angajatorul refuză să înceapă negocierea unui contract în condiţiile în care nu are încheiat un astfel de contract ori cel anterior a încetat;
b) angajatorul/organizaţia patronală nu acceptă revendicările formulate de angajaţi/lucrători;
c) părţile nu ajung la o înţelegere privind încheierea unui contract colectiv de muncă până la data stabilită de comun acord pentru finalizarea negocierilor;
d) în condiţiile în care, deşi a fost începută negocierea unui contract colectiv de muncă, angajatorul nu îşi respectă obligaţia prevăzută de art. 98 alin. (4) din Legea nr. 367/2022;
e) angajatorul refuză să înceapă negocierea în condiţiile în care părţile au prevăzut clauze ce urmează a fi renegociate periodic;
f) în situaţia nefinalizării renegocierii prevăzută la art. 109 alin. (4) din Legea nr.367/2022, după epuizarea procedurilor de negociere prevăzute de lege; 
g) dacă angajatorul refuză să adere la contractul/acordul colectiv de muncă la nivel de sector de negociere colectivă.
     
Soluţionarea conflictelor colective de muncă legal înregistrate se realizează pe cale amiabilă (conciliere, mediere, arbitraj extrajudiciar) şi în instanţă. 
    
Conflictele colective de muncă rămase nesoluţionate pot face obiectul grevei. 

Greva reprezintă încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către angajați/lucrători.

Greva angajatorului (lock-out) nu este recunoscută şi reglementată de lege. 
Greva poate fi de avertisment, de solidaritate și propriu-zisă. 
Greva de avertisment nu poate avea o durată mai mare de două ore, şi trebuie, în toate cazurile, să preceadă cu cel puţin 2 zile lucrătoare greva propriu-zisă.

Greva de solidaritate este permisă, dar nu poate dura mai mult de 1 zi, cu anunţarea conducerii unităţii cu 2 zile înainte.
Greva propriu-zisă nu se poate declanşa decât după înregistrarea conflictului colectiv de muncă, după conciliere, după înştiinţarea angajatorului cu 48 de ore înainte şi după greva de avertisment (maxim 2 ore). Negocierile continuă pe toată durata grevei. 
Decizia de declanşare a grevei se ia de către organizațiile sindicale îndreptățite să negocieze contractul colectiv de muncă și care au declanșat conflictul colectiv de muncă şi/sau cu acordul scris al angajaţilor. Angajatorul nu poate condiţiona participarea sau neparticiparea la grevă a angajaţilor (faptă penală).
Greva poate fi neconformă atunci când au fost omise aspecte procedurale prevăzute de lege care pot fi complinite. În caz de grevă ilegală, instanţa poate decide, la cerere, plata de către organizatori şi angajaţi/lucrători a unor despăgubiri pentru prejudiciile economice şi patrimoniale produse pe durata grevei. Pe durata grevei poate fi cerută prezenţa unui inspector de muncă.      
Încetarea grevei şi legalitatea grevei în sensul legii pot fi stabilite doar de către instanţă, care decide cu celeritate (max. 2 zile) şi care poate stabili, la cererea angajatorului, plata de daune pentru prejudiciile aduse în caz de grevă ilegală. 
Contractul individual de muncă şi raportul de serviciu se suspendă pe durata participării la grevă la iniţiativa angajaţilor, cu plata contribuţiilor sociale şi fără posibilitatea de concediere, sancţionare sau înlocuire a angajatului aflat în grevă. Pe durata de valabilitate a unui contract colectiv nu pot fi declanşate conflicte colective şi grevă, cu excepția contractului sectorial dacă angajatorii unităților în care organizațiile sindicale semnatare ale contractului au membri, refuză să adere la contractul colectiv sectorial.

Cu stimă,

Inspector şef
Marius Rotar